armonie tagged posts

Posted in Stil de viata, Viata echilibrata , mai 18, 2017 

Buna!

Viata majoritatii romanilor se desfasoara la bloc. In blocurile comuniste, cu spatii de locuit mici, cu sau fara balcoane (descoperite sau inchise), cu suprafete insuficiente pe cap de locatar. Iar majoritatea gradinilor din jurul blocurilor sunt neingrijite. Sunt doar bucati de pamant pe care locatarii nu le amenajeaza, desi majoritatea fac parte din proprietatea acestora.

Nu-i asa? Doar suntem mandri ca avem o tara de proprietari.

Si eu locuiesc la bloc de la varsta de 7 ani si nu am avut ocazia sa ma bucur de o gradina, cat de mica, in care sa stau in aer liber, la umbra unui copac, intr-un fotoliu sau balansoar, sa ma relaxez citind o carte sau ascultand muzica, in timp ce imi savurez cafeaua.

De mica mi-am dorit acest lucru, dar vremurile nu mi-au oferit acest privilegiu. Inca.

Read MoreNo comments

Posted in Viata echilibrata , aprilie 17, 2013 

Buna!

Johann Kaspar Goethe  afirma “Nimic nu este mai de pretuit decat valoarea zilei”.

Dar in lumea grabita in care traim azi, in iuresul zilelor, uitam sa pretuim fiecare zi a vietii noastre.

Se spune ca noi, oamenii, traim ca si cum am fi nemuritori. Ne facem planuri marete si ne propunem sa le realizam in ani, chiar zeci de ani. Uitam ca totusi suntem muritori si niciunul dintre noi nu stie cat de lung este firul vietii noastre. Ne grabim sa agonisim mult, cat mai mult, nu conteaza daca ne trebuie sau nu. Important este sa avem. Ce facem cu agoniseala materiala? Nu stim a raspunde. Dar, dorim tot timpul cate ceva.

Acum cateva zile am fost in vizita la prietena mea Irina. Era acolo si bunica ei, in varsta de 80 de ani, o femeie peste care anii au trecut frumos...

Read MoreNo comments

Posted in Viata echilibrata , martie 18, 2013 

Buna!

Cu ani in urma, vestimentatia mea era compusa numai din 2 culori: alb si negru.

Aceasta se datora unui eveniment tragic din viata mea: moartea prematura a mamei mele, la numai 25 de ani. Dupa o grea suferinta, m-a parasit pentru totdeauna.  Nu crezusem ca o astfel de tragedie poate aparea in viata unui copil de numai 8 ani.

De atunci, mintea mea de copil a inceput sa perceapa viata numai in alb si negru.

Culoarea neagra, purtata de rudele si cunostintele mamei la inmormantarea ei si in lunile urmatoare, m-a marcat pe viata. De la acel necaz, am inceput sa asociez culoarea neagra cu boli, tragedii, tristete, lacrimi, abandon.

Culoarea alba era preferata mamei pentru hainutele mele de copil...

Read More7 comments